Tot respectul pentru toate instanţele de la nivelul Curţii de Apel Constanta, care au admis în mai multe dosare, solicitarea noastră de sesizare a CCR, privind excepţia de neconstituţionalitate a art.11 alin.1 din OUG 90/2017.
Exemplificăm aici doar o decizie, urmând actualizarea şi cu alte noutăţi, din alte decizii, în interesul militarilor şi poliţistilor trecuţi în rezervă, care au astfel de dosare pe rolul instanţelor de judecată, prin care solicită ajutoarele cuvenite conform Legii nr.284/2010, Anexa VII, art.20 alin.(1) şi (2)
Dacă, în aceste dosare, se va constata de către CCR că art.11 alin.1 din OUG 90/2017 este neconstituţional, înseamnă că pârâţii angajatori ( cât şi anumite instanţe) nu mai au act normativ prin care să invoce suspendarea exerciţiului dreptului la ajutoare şi conform Deciziei ICCJ nr. 5 din 05 martie 2018, dreptul la ajutoare este actual, iar acţiunile de acest gen, vor fi admise în instanţă şi nu vor mai fi interpretate ca premature.
Mulţumim în acest demers şi d-nei avocat Iacob Doiniţa de la Suceava, care prin profesionalism şi multă dăruire, este alaturi permanent de militari şi politişti pe această speţă, obţinând succese de notorietate în rândul acestei categorii socio-profesionale, marginalizată si discriminată de către guvernanţi, din anul 2010 până în prezent .
Asociația pentru Respectarea Drepturilor si Consilierea Cetațenilor – ARDCC
Av. Beteringhe Dănuţ
Curtea de Apel Constanța
Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Complet C2 – Recurs
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1097/2018
Şedinţa publică din 01 Octombrie 2018
Completul constituit din:
PREŞEDINTE Cristina Belecciu
Judecător Ramona Poppa
Judecător Camelia Trifanov
Opinia instanţei, care a admis solicitarea noastră de sesizare a CCR , privind excepţia de neconstituţionalitate a art.11 alin.1 din OUG 90/2017
EXTRAS din Decizia Nr.1097/2018 (privind sesizarea CCR)
Excepţia de neconstituţionalitate a art.11 alin.1 din OUG 90/2017 este întemeiată, pentru următoarele argumente:
Potrivit prevederilor art.11 alin.(1) din Ordonanţă de Urgenţă nr.90/2017 din 6 decembrie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, criticate pentru neconstituţionalitate, „(1) În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă”.
Textul este criticat pentru neconstituţionalitate în raport de prevederile art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţia României, pentru încălcarea principiilor constituţionale ale securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice, a clarităţii şi previzibilităţii actelor normative.
Dreptul invocat în cauză a fost recunoscut prin Legea nr.284/2010, Anexa VII, art.20 alin.(1) şi (2), astfel: „(1) La trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcţie de vechimea efectivă ca militar, poliţist, funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personal civil în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază avută/avut în luna schimbării poziţiei de activitate ( …).
(2) Personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, trecuţi în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situaţia în care pot desfăşura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menţinute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcţiei de bază, respectiv cu două salarii ale funcţiei de bază”.
Rezultă din textul art.11 alin.(1) din OUG nr.90/2017 că în anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, fără a se face trimitere, ca în cazul actelor normative anterioare ( Legea nr.118/2010; Legea nr.285/2010; OUG nr.80/2010; OUG nr.84/2012; OUG nr.103/2013; OUG nr.83/2014; OUG nr.57/2015; OUG nr.99/2016 ), la dreptul stabilit prin Legea nr.284/2010, Anexa VII, art.20 alin.(1) şi (2).
Prin art.44 alin.(1) pct.9 din Legea-Cadru nr. 153/2017 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se prevede: „(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: ( …); pct.9. Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare”, legea intrând în vigoare la data de 01 iulie 2017, conform prevederilor art.43 din acelaşi act normativ.
Conform prevederilor art.1 alin.(3) şi alin.(5) din Constituţia României:
„(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. ( … ).
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.
Curtea Constituţională a României a analizat în numeroase decizii principiul statului de drept, al supremaţiei legilor, al stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice şi a subliniat necesitatea ca normele de drept să respecte aceste principii.
A stabilit în jursiprudenţa sa, referitor la principiul stabilității/securității raporturilor juridice, ( Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008; Decizia nr.26 din 15 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012 ), că, „deși nu este în mod expres consacrat de Constituția României, acest principiu se deduce atât din prevederile art. 1 alin. (3), potrivit cărora România este stat de drept, democratic și social, cât și din preambulul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa. ”
Referitor la același principiu, instanța de la Strasbourg a reținut că “unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice“. (Hotărârea din 6 iunie 2005 pronunțată în Cauza Androne împotriva României; Hotărârea din 7 octombrie 2009 pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României).
A fost amintită în mod constant jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că, “odată ce Statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabile pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții (…)”. (Hotărârea din 1 decembrie 2005 pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, Hotărârea din 6 decembrie 2007 pronunțată în Cauza Beian împotriva României).
În ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea constată că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile mai sus arătate.
Referitor la aceste cerințe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că „o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane – care, la nevoie, poate apela la consultanță de specialitate – să își corecteze conduita (Hotărârea din 29 martie 2000 pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, Hotărârea din 23 septembrie 1998 pronunțată în Cauza Petra împotriva României), iar cetățeanul trebuie să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat și să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act 8 determinat.
Pe scurt, legea trebuie să fie, în același timp, accesibilă și previzibilă. (Hotărârea din 26 aprilie 1979 pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit)”.
Toate aceste argumente, evidenţiate în mod constant de Curtea Constituţională, îşi găsesc aplicabilitate şi în prezenta cauză, având în vedere că în respectarea principiului statului de drept şi al previzibilităţii, predictibilităţii şi clarităţii legii, norma de drept care înlătură de la aplicare un drept deja stabilit trebuie să fie clară, coerentă, redactată cu suficientă precizie, ceea ce nu regăsim în cauza de faţă, pentru faptul că deşi prin Legea-cadru nr.153/2017, intrată în vigoare la data de 01 iulie 2017, dreptul la ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu mai este prevăzut, textul criticat pentru neconstituţionalitate îl înlătură de la exercitare pentru anul 2018.
Lipsa de claritate şi coerenţă legislativă rezidă chiar din faptul că art.11 alin.(1) din OUG nr.90/2017 înlătură de la aplicare, deşi nu în mod expres ( prin indicarea textului de lege care reglementa dreptul), o dispoziţie legală care este abrogată expres anterior momentului adoptării ordonanţei de urgenţă.
Instanţa de contencios constituţional a statuat că „deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, Curtea constată că prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ.
Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesară”.
Potrivit prevederilor art.58 alin.(1) din Legea nr.24/2000 republicată privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „(1) După intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existenţei acestuia pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea”.
Art. 66 din acelaşi act normativ prevede: „(1) În cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendată printr-un alt act normativ de acelaşi nivel sau de nivel superior.
În această situaţie se vor prevedea, în mod expres, data la care se produce suspendarea, precum şi durata ei determinată.
(2) La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziţia afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.
(3) Prelungirea suspendării ori modificarea sau abrogarea actului normativ ori a dispoziţiei suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispoziţii exprese, cu aplicare de la data expirării suspendării”.
Normele de tehnică legislativă menţionate fac referire expresă la evenimentele care pot interveni în perioada în care un act normativ este în vigoare, fiind evident că suspendarea aplicării unui text de lege care este abrogat expres nu mai poate interveni.
Raportat la argumentele prezentate, apreciem că textul art.11 alin.(1) din OUG nr.90/2017 contestat de catre recurentul reclamant în cauză, este neconstituţional.
Adaugăm noi
În temeiul art.9 alin.2 din Legea nr.554/2004 solicităm a se suspenda judecata cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoz.art.11 din OUG nr.57/2015 de către Curtea Constituţională a României.
“Art. 9.
(2) Instanța de contencios administrativ, dacă apreciază că excepția îndeplinește condițiile prevăzute de art. 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, sesizează, prin încheiere motivată, Curtea Constituțională și suspendă soluționarea cauzei pe fond. ”,
coroborat cu art.413 alin.1 pct.1 NCPC .
„ Suspendarea facultativă
(1) Instanţa poate suspenda judecata:
când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi; „
S-au pronunţat în acelaşi sens, mai multe Hotarari ale Curţii de Apel Constanţa, în aceeaşi speţă, în aceasta perioadă … Exemplific :
CURTEA DE APEL CONSTANŢA
Nr. unic (nr. format vechi) : 8806/118/2017
Data inregistrarii 14.06.2018
Data ultimei modificari: 02.11.2018
Sectie: Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal
Materie: Contencios administrativ şi fiscal
Obiect: litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999)
Stadiu procesual: Recurs
Nume Calitate parte
BECA MARIN Recurent Reclamant
INSPECTORAT DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI CONSTANŢA Intimat Pârât
Şedinţe
31.10.2018
Ora estimata: 9:00
Complet: C1 RECURS
Tip solutie: 244 c.pr.civ
Solutia pe scurt: Înch: Admite cererea. Dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 din OUG nr.90/05.12.2017 aprobată prin Legea nr.80/2018 în raport de dispoziţiile art.1 al.3 şi al.5 din Constituţia României. În temeiul art.413 al.1 pct.1 CPC suspendă judecata recursului până la soluţionarea excepţiei. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31.10.2018. red. jud. C.Răpeanu gref. M. Hoţoleanu
Document: Încheiere – Suspendare 31.10.2018
Cerere ajutoare pensie pentru militari si politisti - Modelul orientativ, cel mai concis, actualizat
Cerere ajutoare pensie pentru militari si politisti - Modelul orientativ, cel mai concis, actualizat C ... Read more
OUG 59 se întoarce împotriva Olguței Vasilescu
Este vorba de o interpelare, în plenul Camerei Deputaților, în sesiunea de după amiază, unde deputatul ... Read more
Un comentariu
Pingback: ACORDAREA AJUTOARELOR PENTRU MILITARI SI POLITISTI LA TRECEREA IN REZERVA – Asociatia pentru Respectarea Drepturilor si Consilierea Cetatenilor