Saturday , 20 July 2019
Home / Pensii Militare / Pensii militare de stat: Este constituțională plafonarea la 85% din baza de calcul?
PENSIILE NU SE RECALCULEAZA, IAR AJUTOARELE LA PENSIONARE SUNT PREMATUR FORMULATE

Pensii militare de stat: Este constituțională plafonarea la 85% din baza de calcul?

De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 114 din 13.02.2019 a fost publicată Decizia CCR nr. 652 din 30.10.2018 și menţionăm faptul că, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 13.02.2019) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.

Menționăm faptul că, prin decizia mai sus-amintită, CCR, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Care este conținutul textului legal menționat de CCR în Decizia nr. 652 din 30.10.2018? 

 Art. 30 din Legea nr. 223/2015: „Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28″.

Cum și-a motivat autorul -în esență- excepţia de neconstituţionalitate? 

 În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia a susținut că, la data de 24.07.2015, Parlamentul a adoptat Legea nr. 223/2015, care a intrat în vigoare, potrivit art. 123, la data de 01.01.2016, motiv pentru care baza de calcul al pensiei s-a efectuat în temeiul acestei legi.

Însă, tot la data de 01.01.2016 a intrat în vigoare și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care modifică, printre altele, și art. 30 din Legea nr. 223/2015.

Inițial, art. 30 din Legea nr. 223/2015 nu prevedea limitarea de 85%, raportată la baza de calcul al pensiei, iar sporul pentru pensia suplimentară era calculat la cuantumul pensiei.

S-a susținut că prin introducerea plafonului de 85% se creează o discriminare evidentă a pensionarilor militari care realizează o vechime cumulată de peste 36 de ani față de militarii care au o vechime mai mică, precum și față de militarii care optează pentru calculul din sistemul public de pensii, în conformitate cu art. 122 din Legea nr. 223/2015, situație în care aceștia pot să își valorifice sporul pentru pensia suplimentară, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție.

Autorul excepției a susținut că această discriminare constă în faptul că pensionarii militari cu o vechime cumulată de peste 36 de ani (situație în care se află și acesta) pierd sporul de 9% pentru pensia suplimentară, în timp ce pensionarii militari cu o vechime mai mică în muncă și cei care optează, în următorii 5 ani, pentru sistemul public de calcul își pot valorifica sporul pentru pensia suplimentară.

În concluzie, pentru evitarea acestor discriminări, a solicitat admiterea excepției de neconstituționalitate.

Cum a motivat CCR -în esență- decizia sa? 

 În jurisprudența sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, CCR a reținut, prin Decizia nr. 1.284 din 29.09.2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25.11.2011, că pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială.

Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligația statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză și-a garantat dreptul la pensia de drept comun, tocmai prin plata contribuțiilor. Este un drept pe care l-a obținut și realizat prin plata contribuțiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituțional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susține că este un drept viitor câștigat ad aeternam din moment ce este sub condiție.

Cu privire la reglementarea pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 20 din 02.02.2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18.02.2000, CCR a reținut următoarele: “Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, atât în cazul magistraților, cât și în cazul militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieșirii la pensie“. De asemenea, prin Decizia nr. 871 din 25.06.2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28.06.2010, CCR a constatat că “partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. […] Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plătește de la bugetul de stat. […] De altfel, Decizia CCR nr. 20 din 02.02.2000, […] a statuat că pensia de serviciu constituie «o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale», ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment […] se constituie în acea compensație parțială menționată de CCR, pentru că diferențierea existentă între o pensie specială și una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment“.

Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30.05.2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28.06.2006, CCR a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Norma criticată pentru neconstituționalitate prevede, ca și în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul. CCR a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 06.10.2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 04.12.2009, CCR a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.

Ținând cont de această jurisprudență, CCR a reținut că aceste considerente se aplică mutatis mutandis și în cazul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu.

Sursa: legestart.ro

 

Decizia nr. 652/2018 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

 

Următoarea postare
Incompetenta reprezentantilor conducerii Ministerului Afacerilor Interne, prin sfidarea rezervistilor militari sau politisti, naste monstruozitati si revolta

Incompetenta reprezentantilor conducerii Ministerului Afacerilor Interne, prin sfidarea rezervistilor militari sau politisti, naste monstruozitati si revolta

      Recent, rezervistii MAI, proveniti din randul militarilor si al politistilor, au luat cunostinta cu ... Read more

Postarea anterioara
LEGITIMATIE PENTRU CADRELE MILITARE IN REZERVA/RETRAGERE

Si rezervistii Ministerului Afacerilor Interne trebuie sa aiba legitimatii, asemeni celor de la Ministerul Apararii Nationale !

De cate ori nu s-a intamplat ca TU, rezervist al Ministerului Afacerilor Interne, sa stai ... Read more

Check Also

Ajutoarele pentru militari si politistii pensionari

Ajutoarele pentru militari si politistii pensionari prevazute de Legea 284/2010 – Analiza, practica judiciara, solutii in anul 2018

INTERVIU  PARTEA  I Reporter :   D-le Presedinte al ARDCC, de ce aceasta Asociatie ARDCC? Presedinte …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *