adoptată la 18 decembrie 1979 la New York |
Statele părţi la prezenta Convenţie –
Luând notă că în Carta Naţiunilor Unite se reafirmă încrederea în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi valoarea persoanei umane, în egalitatea în drepturi a femeii cu bărbatul;
Luând notă că Declaraţia Universală a Drepturilor Omului înscrie principiul nediscriminării şi proclamă că toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi drepturi şi că fiecare om poate să se prevaleze de toate drepturile şi libertăţile enunţate în acest document, fară nici o deosebire, îndeosebi de sex;
Luănd notă că statele părţi la pactele internaţionale ale drepturilor omului au obligaţia să asigure egalitatea în drepturi a femeii cu bărbatul în exercitarea tuturor drepturilor economice, sociale, culturale, civile şi politice;
Luând în considerare convenţiile internaţionale încheiate sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite şi instituţiilor specializate în vederea promovării egalităţii în drepturi a femeii cu bărbatul;
Luând notă, de asemenea, de rezoluţiile, declaraţiile şi recomandările adoptate de Organizaţia Naţiunilor Unite şi instituţiile specializate în vederea promovării egalităţii în drepturi a femeii cu bărbatul;
Preocupate în acelaşi timp de constatarea că, în pofida acestor diverse instrumente, femeile continuă să fie obiectul unor importante discriminări;
Reamintind că discriminarea faţă de femei violează principiile egalităţii în drepturi şi respectului demnităţii umane, împiedică participarea femeilor în condiţii egale cu bărbaţii, la viaţa politică, socială, economică şi culturală din ţara lor, creează obstacole creşterii bunăstării societăţii şi a familiei şi împiedică femeile să-şi servească ţara şi omenirea în deplinătatea posibilităţilor lor;
Preocupată de faptul că, în situaţiile de sărăcie femeile au un acces minim la alimentaţie, servicii medicale, educaţie, pregătire profesională, precum şi la angajarea în muncă şi la satisfacerea altor necesităţi;
Convinse că instaurarea unei noi ordini economice internaţionale bazată pe echitate şi justiţie va contribui în mod semnificativ la promovarea egalităţii între bărbat şi femeie;
Subliniind că eliminarea apartheidului, a tuturor formelor de rasism, a discriminării rasiale, colonialismului, neocolonialismului, agresiunii, ocupaţiei şi dominaţiei străine, a amestecului în treburile interne ale statelor sunt indispensabile exercitării depline de către bărbat şi femeie a drepturilor lor;
Afirmând că întărirea păcii şi securităţii internaţionale, diminuarea încordării internaţionale, cooperarea dintre toate statele, indiferent de sistemele lor sociale şi economice, dezarmarea generală şi completă şi, îndeosebi, dezarmarea nucleară sub control internaţional strict şi eficace, afirmarea principiilor justiţiei, egalităţii şi avantajului reciproc în relaţiile dintre ţări şi înfăptuirea dreptului popoarelor aflate sub dominaţie străină şi colonială şi sub ocupaţie străină la autodeterminare şi la independenţă, precum şi respectul suveranităţii naţionale şi al integrităţii teritoriale, vor favoriza progresul social şi dezvoltarea şi vor contribui în consecinţă la realizarea deplinei egalităţi între bărbat şi femeie;
Convinse că dezvoltarea completă a unei ţări, bunăstarea lumii şi cauza păcii cer participarea deplină a femeilor în condiţii de egalitate cu bărbaţii, în toate domeniile;
Având în vedere însemnătatea contribuţiei femeilor la bunăstarea familiei, la progresul societăţii, care până în prezent nu a fost pe deplin recunoscută, ca şi importanţa socială a maternităţii, precum şi rolul părinţilor în familie şi în educarea copiilor, şi conştiente de faptul că rolul femeii în procreare nu trebuie să fie o cauză de discriminare şi că educarea copiilor necesită o împărţire a responsabilităţilor între bârbaţi, femei şi societate în ansamblul său;
Conştiente că rolul tradiţional al bărbatului în familie şi societate trebuie să evolueze în aceeaşi mâsură cu acel al femeii, dacă se doreşte să se ajungă la o egalitate reală între bărbat şi femeie;
Hotărâte să pună în aplicare principiile enunţate în Declaraţie asupra eliminării discriminării faţă de femei şi pentru aceasta să adopte măsurile necesare pentru eliminarea acestei discriminări sub toate formele şi manifestările ei –
Au convenit asupra celor ce urmează:
Art. 1
în termenii prezentei Convenţii, expresia discriminarea faţă def emei vizează orice diferenţiere, excludere sau restricţie bazată pe sex, care are drept efect sau scop să compromită ori să anihileze recunoaşterea, beneficiul şi exercitarea de către femei, indiferent de starea lor matrimonială, pe baza egalităţii dintre bărbat şi femeie, a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, în domeniile politic, economic, social, cultural şi civil, sau în orice alt domeniu.
Art. 2
Statele părţi condamnă discriminarea faţă de femei sub toate formele sale, convin să aducă prin toate mijloacele adecvate şi fară întârziere o politică vizând eliminarea discriminării femeilor şi, în acest scop, se angajează,
- a) să înscrie în constituţiile lor naţionale sau în alte dispoziţii legislative corespunzătoare principiul egalităţii bărbaţilor şi femeilor, în măsura în care acest lucru nu a fost încă efectuat şi să asigure, pe cale legislativă sau pe căi adecvate, aplicarea efectivă a acestui principiu;
- b) să adopte măsuri legislative şi alte măsuri corespunzătoare, inclusiv sancţiuni în caz de necesitate, care să interzică orice discriminare faţă de femei;
- c) să instituie o protecţie pe cale jurisdicţională a drepturilor femeilor pe bază de egalitate cu bărbaţii şi să garanteze prin intermediul tribunalelor naţionale competente şi ale altor instituţii publice protecţia efectivă a femeilor împotriva oricărui act discriminatoriu;
- d) să se abţină de la orice act sau practică discriminatorie faţă de femei şi să asigure ca autorităţile şi instituţiile publice să se conformeze acestei obligaţii;
- e) să ia toate măsurile corespunzătoare pentru eliminarea discriminării practicate faţă de femei de către o persoană, organizaţie sau o întreprindere;
- f) să ia toate măsurile corespunzătoare, inclusiv prin dispoziţii legisla-tive, pentru modificarea sau abrogarea oricărei legi, dispoziţii, cutume sau practici care constituie o discriminare faţă de femei;
- g) să abroge toate dispoziţiile penale care constituie o discriminare faţă de femei.
Art. 3
Statele părţi iau în toate domeniile – politic, social, economic şi cultural -toate măsurile corespunzătoare, inclusiv prin dispoziţii legislative, pentru a asigura deplina dezvoltare şi progresul femeilor, în scopul de a le garanta exercitarea şi beneficiul drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, pe baza egalităţii cu bărbaţii.
Art. 4
(1) Adoptarea de către statele părţi a unor măsuri temporare speciale, menite să accelereze instaurarea egalităţii în fapt între bărbaţi şi femei, nu este considerată ca un act de discriminare în sensul defmiţiei din prezenta Convenţie, dar nu trebuie ca aceasta sâ aibă drept consecinţă menţinerea unor norme inegale sau diferenţiate; aceste măsuri trebuie să fie abrogate de îndată ce au fost realizate obiectivele în materie de egalitate de şanse şi tratament.
(2) Adoptarea de către statele părţi a unor măsuri speciale, inclusiv cele prevăzute în prezenta Convenţie, care au drept scop ocrotirea maternităţii, nu este considerată ca un act discriminatoriu.
Art. 5
Statele părţi vor lua toate mâsurile corespunzătoare pentru
- a) a modifica schemele şi modelele de comportament social şi cultural al bărbatului şi femeii, pentru a se ajunge la eliminarea prejudecăţilor şi practicilor cutumiare sau de altă natură, care sunt bazate pe ideea de inferioritate sau superioritate a unui sex, sau pe imaginea şablon privind rolul bărbatului sau al femeii;
- b) a face ca educaţia în familie să contribuie la o înţelegere clară a faptului că maternitatea este o funcţie socială şi să fie recunoscută responsabilitatea comună a bărbatului şi femeii în creşterea şi educarea copiilor şi în asigurarea dezvoltării lor, ţinând seama că interesul copilului este condiţia primordială în toate cazurile.
Art. 6
Statele părţi vor lua toate măsurile adecvate, inclusiv pe plan legislativ, pentru reprimarea sub toate formele existente a traficului de femei şi a exploatării prostituării femeii.
Art. 7
Statele părţi vor lua toate măsurile necesare pentru eliminarea discriminării faţă de femei în viaţa politică şi publică a ţării şi, în special, pentru a le asigura, în condiţii de egalitate cu bărbaţii, dreptul
- a) de a vota la toate alegerile şi referendumurile publice şi de a fi alese în toate organismele eligibile în mod public;
- b) de a lua parte la elaborarea politicii statului şi la punerea acesteia în aplicare, de a ocupa funcţii publice şi a exercita toate funcţiunile publice la toate eşaloanele de guvernământ;
- c) de a participa în organizaţiile şi asociaţiile nonguvenamentale care activează în viaţa publică şi politică a ţării.
Art. 8
Statele părţi vor lua toate măsurile necesare pentru ca femeile să aibă posibilitatea, în condiţii de egalitate cu bărbaţii şi fară discriminare, de a reprezenta guvernul lor pe plan internaţional şi de a participa la activităţile organizaţiilor internaţionale.
Art. 9
(1) Statele părţi vor acorda femeilor drepturi egale cu bărbaţii în ceea ce priveşte dobândirea, schimbarea sau păstrarea cetăţeniei. Ele vor garanta îndeosebi ca nici căsătoria cu un străin, nici schimbarea cetăţeniei soţului în timpul căsătoriei nu vor duce în mod automat la schimbarea cetăţeniei femeii, nu o vor face apatridă şi nici nu o vor obliga să ia cetăţenia soţului.
(2) Statele părţi vor acorda femeii drepturi egale cu cele ale bărbatului în ceea ce priveşte cetăţenia copiilor lor.
Art. 10
Statele părţi vor lua măsurile corespunzătoare pentru eliminarea discriminării faţă de femei, în scopul de a le asigura drepturi egale cu cele ale bărbatului în ceea ce priveşte educaţia şi, în special, pentru a asigura pe baza egalităţii bărbatului cu femeia:
- a) aceleaşi condiţii de orientare profesională, de acces la studii şi la obţinerea de diplome în institufiile de învăţământ de toate categoriile, în zone rurale ca şi în zone urbane, această egalitate trebuind să fie asigurată în învăţământu! preşcolar, general, tehnic, profesional şi învăţământul tehnic supe-rior ca şi în cadrul oricărui alt mijloc de formare profesională;
- b) accesul la aceleaşi programe, la aceleaşi examene, la un corp didactic, posedând o calificare de acelaşi nivel şi la locuri şi echipamenle şcolare de aceeaşi calitate;
- c) eliminarea oricărei concepţii şablon privind rolul bărbatului şi al femeii la toate nivelurile şi în toate fomiele de învăţământ, prin încurajarea educaţiei mixte şi a altor tipuri de educaţie, care sunt destinate să contribuie la realizarea acestui obiectiv, şi, în special, prin revizuirea cărţilor şi programelor şcolare şi adaptarea corespunzătoare a metodelor pedagogice;
- d) aceleaşi posibilităţi în ceea ce priveşte acordarea de burse şi alte subvenţii pentru studii;
- e) aceleaşi posibilităţi de acces la programele de educaţie permanentâ, inclusiv la programele de alfabetizare pentru adulţi şi la programele de alfabetizare speciale, îndeosebi în vederea reducerii cât mai rapide a oricărei discrepanţe în domeniul instrucţiei publice între bărbat şi femeie;
- f) reducerea procentului femeilor care îşi abandonează studiile şi organizarea de programe pentru tinerele fete şi pentru femeile care părăsesc şcoala înainte de terminarea ei;
- g) aceleaşi posibilităţi de a participa activ la sport şi educaţie fizică;
- h) accesul la informaţiile specifice de ordin educativ, care au drept scop asigurarea sănătăţii şi bunăstării familiilor, inclusiv la informaţiile şi sfaturile referitoare la planificarea familială.
Art. 11
(1) Statele părţi se angajează să ia toate măsurile corespunzătoare pentru eliminarea discriminării faţă de femei în domeniul angajării în muncă, pentru a se asigura, pe baza egalităţii în drepturi a femeii cu bărbatul, aceleaşi drepturi şi, în special
- a) dreptul la muncă, ca drept inalienabil pentru toate fiinţele umane;
- b) dreptul la aceleaşi posibilităţi de angajare în muncă, inclusiv în privinţa aplicării aceloraşi criterii de selecţie în materie de angajare;
- c) dreptul la libera alegere a profesiei şi a locului de muncă, dreptul la promovare, la stabilitatea locului de muncă şi la toate facilităţile şi condiţiile de muncă, dreptul la formare profesională şi la reciclare, inclusiv ucenicie, perfecţionare profesională şi pregătire permanentă;
- d) dreptul la egalitate de remuneraţie, inclusiv şi alte avantaje, la egalitatea de tratament pentru o muncă de o valoare egală şi, de asemenea, la egalitate de tratament în privinţa calităţii muncii;
- e) dreptul la securitate socială, în special la pensie, ajutoare de şomaj, de boală, de invaliditate, de bătrăneţe sau pentru orice altă situaţie de pierdere a capacităţii de muncă, ca şi dreptul la concediu plătit;
- f) dreptul la ocrotirea sânătăţii şi la securitatea condiţiilor de muncă, inclusiv la protejarea funcţiilor de reproducere.
(2) Pentru a preveni discriminarea faţă de femei pe motiv de căsătorie sau maternitate şi pentru a le garanta în mod efectiv dreptul la muncă, statele părţi se angajează să ia măsuri corespunzătoare, având drept obiectiv
- a) interzicerea, sub pedeapsa sancţiunilor, a concedierii din cauză de graviditate sau concediu de maternitate şi a discriminării în ceea ce priveşte concedierile, bazate pe statutul matrimonial;
- b) instituirea acordării concediului de maternitate plătit sau dreptul la prestări sociale similare, cu garantarea menţinerii locului de muncă deţinut anterior, a drepturilor de vechime şi a avantajelor sociale;
- c) încurajarea creării de servicii sociale de sprijin, necesare pentru a permite părinţilor să-şi combine obligaţiile familiale cu responsabilităţile profesionale şi cu participarea la viaţa publică, favorizând îndeosebi crearea şi dezvoltarea unei reţele de grădiniţe de copii;
- d) asigurarea unei protecţii speciale pentru femeile însărcinate, pentru care s-a dovedit că munca este nocivă.
(3) Legile care au drept scop să ocrotească femeile în domeniile vizate prin prezentul articol vor fi revăzute periodic, în funcţie de cunoştinţele ştiinţifice şi tehnice, şi vor fi revizuite, abrogate sau extinse, în funcţie de necesităţi.
Art. 12
(1) Statele părti vor lua toate măsurile necesare pentru eliminarea discriminării faţă de femei în domeniul sănătăţii, pentru a le asigura, pe baza egalităţii între bărbat şi femeie, mijloacele de a avea acces la serviciile medicale, inclusiv la cele referitoare la planificarea familială.
(2) Indiferent de prevederile paragrafului 1, statele părţi vor asigura pentru femei în timpul gravidităţii, la naştere şi după naştere, servicii corespunzătoare şi, la necesitate, gratuite şi, de asemenea, un regim alimentar corespunzător în timpul gravidităţii şi pe parcursul alăptării.
Art. 13
Statele părţi se angajează să ia toate măsurile necesare pentru eliminarea discriminării faţă de femei în alte domenii ale vieţii economice, sociale, în scopul de a asigura, pe baza egalităţii între bărbat şi femeie, aceleaşi drepturi şi, în spe-cial
- a) dreptul la prestaţii familiale;
- b) dreptul la împrumuturi bancare, împrumuturi ipotecare şi alte forme de credit financiar;
- c) dreptul de a participa la activităţile recreative, sport şi la toate aspectele vieţii culturale.
Art. 14
(1) Statele părţi vor ţine seama de problemele specifice ale femeilor din mediul rural şi de rolul important pe care aceste femei îl au în susţinerea materială a familiilor lor, în special prin munca lor în sectoarele nefinanciare ale economiei, şi vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura aplicarea dispoziţiilor prezentei Convenţii femeilor din zonele rurale.
(2) Statele părţi vor lua toate măsurile adecvate pentru a elimina discriminarea faţă de femei în zonele rurale, cu scopul de a asigura, pe baza egalităţii între bărbat şi femeie, participarea lor la dezvoltarea rurală şi la avantajele acestei dezvoltări, şi, în special, le vor asigura dreptul
- a) de a participa din plin la elaborarea şi executarea planurilor de dezvoltare la toate nivelurile;
- b) de a avea acces la serviciile corespunzătoare în domeniul sănătăţii, inclusiv la informaţii, sfaturi şi servicii în materie de planificare a familiei;
- c) de a beneficia în mod direct de programele de securitate socială;
- d) de a beneficia de toate formele de pregâtire şi educaţie, şcolară şi neşcolară, inclusiv în materie de alfabetizare specială, şi de a putea să beneficieze de toate serviciile publice de informare şi educare, în special pentru a creşte competenţa lor tehnică;
- e) de a organiza grupe de întrajuţorare şi cooperare pentru a le asigura aceleaşi şanse pe plan economic, indiferent că este vorba de muncă salariată sau de muncă independentă;
- f) de a participa la toate activităţile publice;
- g) de a avea acces la obţinerea de credite şi împrumuturi agricole, precum şi la serviciile de comercializare şi la tehnologiile corespunzătoare şi de a be-neficia de un tratament egal cu ocazia înfaptuirii reformelor agrare şi a proiectelor de amenajări rurale;
- h) de a beneficia de condiţii de viaţă convenabile, în special în ceea ce priveşte locuinţele, condiţiile sanitare, aprovizionarea cu electricitate şi apă, transporturi şi comunicaţii.
Art. 15
(1) Statele părţi recunosc egalitatea femeii cu bărbatul în faţa legii.
(2) Statele părţi îi recunosc femeii, în materie civilă, o capacitate juridică identică cu cea a bărbatului şi aceleaşi posibilităţi pentru a o exercita. Ele îi recunosc, în special, drepturi egale în ceea ce priveşte încheierea de contracte şi administrarea bunurilor şi le vor acorda acelaşi tratament în toate fazele procedurii judiciare.
(3) Statele părti convin că orice contract şi orice act privat, de orice natură, având un efect juridic care vizează limitarea capacităţii juridice a femeii, trebuie să fie considerat nul şi neavenit.
(4) Statele părţi vor acorda bărbatului şi femeii aceleaşi drepturi în ceea ce priveşte legislaţia referitoare la dreptul persoanelor de a circula liber şi de a-şi alege reşedinţa şi domiciliul lor.
Art. 16
(1) Statele părţi vor lua toate măsurile necesare pentru a elimina discriminarea faţă de femei în toate problemele decurgând din căsătorie şi raporturile de familie şi, în special, vor asigura, pe baza egalităţii între bărbat şi femeie:
- a) acelaşi drept de a încheia o căsătorie;
- b) acelaşi drept de a-şi alege în mod liber soţul şi de a nu încheia o căsătorie decât prin consimţământul său liber şi deplin;
- c) aceleaşi drepturi şi aceleaşi responsabilităţi atât în timpul căsătoriei, cât şi la desfacerea ei;
- d) aceleaşi drepturi şi aceleaşi responsabilităţi în calitate de părinţi, indiferent de situaţia lor matrimonială, pentru problemele referitoare la copiii lor; în toate cazurile, interesul copiilor va fi considerat primordial;
- e) aceleaşi drepturi de a decide în mod liber şi în deplină cunoştinţă de cauză asupra numărului şi planificării naşterilor şi de a avea acces la informaţii, la educaţie şi la mijloacele necesare pentru exercitarea acestor drepturi;
- f) aceleaşi drepturi şi responsabilităţi în materie de tutelă, curatelă, de încredinţare şi adopţie a copiilor sau reglementări juridice similare, când aceste instituţii există în legislaţia naţională; în toate cazurile, interesul copiilor va fi considerat primordial;
- g) aceleaşi drepturi personale soţului şi soţiei, inclusiv în ceea ce priveşte alegerea numelui de familie, a unei profesii şi a unei ocupaţii;
- h) aceleaşi drepturi pentru fiecare dintre soţi în materie de proprietate, de dobândire, de gestiune, de administrare, de beneficiu şi de dispoziţie asupra bunurilor, atât cu titlu gratuit, cât şi oneros.
(2) Logodnele şi căsătoriile copiilor nu vor avea efecte juridice şi vor fi luate toate măsurile necesare, inclusiv pe plan legislativ, de a se fixa o vârstă minimă pentru căsătorie şi a face obligatorie înregistrarea căsătoriilor într-un registru oficial.
Art. 17
(…) [Înfiinţarea Comisiei]
Art. 18
(1) Statele părţi se obligă să prezinte Secretarului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite un raport despre măsurile luate în vederea aplicării acestei Convenţii, după cum urmează
- a) în răstimp de un an de la intrarea în vigoare a Convenţiei în statele părţi
- b) după aceea, la cel puţin patru ani şi de câte ori o cere Comisia.
(2) În aceste rapoarte se poate atrage atenţia asupra factorilor şi problemelor întâmpinate care pot influenţa îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în această Convenţie.
Art. 19 – 20
(…) [modul de lucru al Comisiei]
Art. 21
(1) Comisia prezintă Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite rapoarte anuale cu privire la activităţile sale prin intermediul Consiliului Economic şi Social care poate face propuneri şi emite recomandări generale pe baza rapoartelor emise de statele părţi. Acestea vor fi cuprinse, împreună cu eventualele luări de poziţie ale statelor părţi, în rapoartele Comisiei.
(2) Secretarul General prezintă, la rândul lui, Comisiei pentru Drepturile Femeii aceste rapoarte pentru ca aceasta să ia cunoştinţă de ele.
Art. 22 – 30
(…) [diverse, proceduri de ratificare, modalităţi de intrare în vigoare]
Ce este „catfishing-ul” ?
Aceasta este o înşelătorie online care capătă popularitate şi se numeşte „catfishing”. De obicei nu ... Read more
Decizie de ultima ora in dauna soferilor
Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat cu putere de lege faptul ca: „poliţistul ... Read more